Gheaţa uneori apare sub formă de nori lânoşi care arată ca vata pe băţ, iar acum avem o idee asupra acestui curios fenomen.
În unele păduri, în serile de iarnă umede, se formează cristale de gheaţă ciudate în lemnul putrezit. Gheaţa arată ca o explozie de nori lânoşi, şi, uneori, seamănă cu vata de zahăr. Aceste fuioare de lână apar pe timp de noapte şi se topesc atunci când răsare soarele. Descoperit în 1918, acest tip de floare de gheaţă i-a fascinat şi intrigat pe cercetători.
„Când am văzut părul de gheaţă pentru prima dată, într-o plimbare prin pădure, am fost fascinaţi de frumuseţea ei”, spune Christian Matzler de la Universitatea din Berna, în Elveţia. Curiozitatea lor i-a ambiţionat, Matzler şi colegii săi începându-şi investigaţiile.
Oamenii de ştiinţă au descoperit acum, motivul exact pentru care „părul de gheaţă” (în engl. hair ice, ice wool sau frost beard) ia această formă ciudată. Este cauzată de o ciupercă numită Exidiopsis effusa. Aceasta permite formarea firelor foarte subţiri de gheaţă, cu un diametru de aproximativ 0,01 mm. În aceleaşi condiţii de mediu, dar în absenţa ciupercii, gheaţa se formează ca o crustă. Matzler bănuieşte că firele de păr sunt stabilizate printr-un „inhibitor de recristalizare” furnizat de ciupercă.
Cercetătorii susţin că motivul rezolvării misterului după aproape 100 de ani, de la descrierea fenomenului de către meteorologul Alfred Wegener în 1918, este raritatea şi caracterul efemer al părului de gheaţă. Din datele de până acum, acest tip de floare de gheaţă ar putea să apară în pădurile de foioase situate la latitudini nordice cuprinse între 45 şi 55°, atunci când temperatura coboară puţin sub zero grade Celsius.
Echipa a publicat concluziile în revista Biogeosciences.
