Primele sunete pe care le scoate un nou-născut, au la bază limba în care mama acestora a vorbit pe perioada sarcinii.
Copii mici se adaptează la accentele şi limbile vorbite de către părinţi, în momentul în care învaţă să vorbească. Dar, se pare că, limba vorbită de către o femei gravidă poate influenţa plânsul noului său născut. Oamenii de ştiinţă au descoperit că primul plâns al nou-născuţilor poartă amprenta modului în care mama vorbeşte.
Cercetătorii susţin că plânsul unui copil va fi mai melodic, în cazul în care mama sa vorbeşte o limbă tonală - adică o limbă în care sunetul pronunţat pe o tonalitate diferită poate avea sensuri diferite. Exemplele de limbi tonale includ mandarina, vorbită în China, vietnameza, thailandeza şi Lamnso, limba din Nso, din nord-vestul republicii Camerun. Aceste limbi necesită o dexteritate vocală mult mai bună pentru a vorbi într-un mod clar.
Prof. Kathleen Wermke, directoare a centrului de iniţiere şi dezvoltare în comunicare de la Universitatea din Wurzburg, care a condus studiul, declară că rezultatele cercetării sugerează faptul că învăţarea timpurie a unei limbi începe în uter. „Plânsul nou-născuţilor ai căror mame vorbesc o limbă tonală, se caracterizează printr-o variaţie melodică semnificativ mai înaltă, în comparaţie cu, spre exemplu, nou-născuţii din Germania. Plânsul tonal seamănă mai mult cu o psalmodiere”, spune Wermke.
Cercetătorii, ai căror studiu este publicat în două reviste, „Speech, Language and Hearing” şi „Journal of Voice”, au examinat plânsul sugarilor din Nso. Ei au descoperit că aceşti bebeluşi au plâns pe o tonalitate mult mai înaltă decât copiii mamelor vorbitoare de limbă germană. Creşterea şi scăderea intensităţii tonurilor din timpul plânsului, a fost, de asemenea, mult mai intensă la sugarii din Nso. Cercetatorii au descoperit rezultate similare la copiii din Beijing, dar într-o măsură mai mică.
Nso reprezintă populaţia din Bamenda Grassfields din Regiunea Nord-Vest a Camerunului. Limba lor tradiţională este Lamnso (limbajul Nso), iar capitala lor este Kumbo. Atât oamenii şi capitala sunt uneori denumite Banso (oamenii din Nso) - adăugarea prefixului „Ba” este atribuită cuceritorilor Fulani din secolul al 17-lea; prefixul rezonează şi în numele oraşelor în jurul zonei.
Locuitorii din Nso folosesc un limbaj tonal complex, care utilizează opt tonuri diferite pentru a forma sensul cuvintelor, dar, de asemenea, au fluctuaţii specifice în tonalitate în scopul de a modifica sensul anumitor viitoare sunete. Oamenii de ştiinţă spun că descoperirile lor indică faptul că bebeluşii încep dezvoltarea unei limbi mult mai devreme decât se credea anterior.
Spre exemplu, până acum se considera că gânguritul este foarte important în dezvoltarea limbajului la copii mici. Noile cercetări arată, însă, faptul că procesul îşi are origini încă din abdomenul mamei, proces cunoscut şi sub denumirea de amprentare maternală. Totodată pot exista şi unele efecte genetice, mai completează cercetătorii.
Wermke a spus: „Bazele în dezvoltarea viitorului limbaj sunt dobândite din momentul naşterii, nu doar atunci când copilul începe să să gângurească sau să pronunţe primele cuvinte.”
