În cadrul unui nou studiu a fost descoperit faptul că poporul Tsimane din Bolivia suferă de cele mai puţine boli faţă de restul populaţiei globale.
Poporul Tsimane din Bolivia este comunitatea cu cele mai sănătoase inimi din lume, potrivit unui studiu publicat în jurnalul The Lancet.
Aceia care se află în căutarea secretului unei vieţi lungi cu o inimă sănătoasă, ar trebui să arunce un ochi la aborigenii Tsimane ai Amazonului bolivian, care, aparent, potrivit unui nou studiu publicat în The Lancet, deţin cele mai sănătoase inimi din lume.
Studiul, prezentat la conferinta Colegiului American de Cardiologie, a relevat faptul că poporul Tsimane are arterele cele mai sănătoase ale unei comunităţi, raportate vreodată, împreună cu - surpriză, surpriză- dietă şi exerciţii fizice creditate pentru această stare.
Pentru a-şi aşeza concluziile în context, cercetătorii au comparat rezultatele studiului lor cu dieta, stilul de viaţă şi statisticile cardiovasculare ale americanilor contemporani, iar contrastul este destul de şocant.
Dieta celor din tribul Tsimane este alcatuită, în mare parte, din carbohidraţi neprocesaţi (bogaţi în fibre) incluzând orez, nuci, porumb, pătlagină şi fructe (72 la sută). Proteinele, cum ar fi carnea de porc mistreţ, capibara (unul dintre cei mai mari rozători) şi peşte, completează până 14 la suta din dieta lor, iar consumul de grăsime este minim. Mai mult decât atât, o persoană obişnuită îşi petrece şase ore pe zi fiind activă fizic, făcând în jur de 16.000 până la 17.000 de paşi zilnic. În contrast, populaţiile din zonele industrializate sunt sedentare timp de cel puţin jumatate din orele lor de veghe.
Pentru a efectua acest studiu, cercetătorii au vizitat 85 de triburi Tsimane între 2014 şi 2015 şi au efectuat scanari CT (Computed Tomography - folosită pentru obţinerea de date morfologice legate de localizarea şi raporturile anatomice ale substraturilor patologice evaluate) pe 705 adulţi, măsurând gradul de rigidizare a arterelor coronare, care semnifică îmbatranire vasculară, precum şi înregistrând vârsta, greutatea, tensiunea arteriala, colesterolul şi glucoza din sânge.
Ei au descoperit că 85 la sută din persoanele studiate nu au prezentat nici un risc al bolilor de inimă, 13 la sută au prezentat un risc scăzut şi doar 3 la sută au prezentat un risc moderat sau ridicat. Pentru cei cu vârsta de peste 75 de ani, două treimi nu au prezentat aproape nici un risc şi la doar 8 la sută dintre aceştia a apărut un risc moderat sau ridicat.
Pentru comparaţie, într-un studiu american efectuat pe aproape 7.000 de oameni, doar 14 la sută nu prezentau nici un risc de boli de inimă, în timp ce jumătate erau expuşi la un risc moderat sau ridicat. Deci un nivel de risc de cinci ori mai mare decat cel al indigenilor Tsimane. Cercetarea a relevat faptul că un barbat Tsimane de 80 de ani, are vârsta vasculară a unui barbat american în jur de 50 de ani.
Datorită faptului că studiul a fost strict observaţional, cercetătorii nu pot confirma modul prin care se protejează comunitatea sau care o parte a stilului lor de viaţă - dieta de subzistenţă unui vânător-forajor-horticultor, activitatea fizică crescută sau lipsirea aproape în totalitate de fumat - este cea mai responsabilă, deşi ei suspectează că totul se rezumă la stilul de viaţă şi nu la genetică. Odată cu extinderea oreşelor şi construirea de noi drumuri, cercetătorii doresc să continue studierea efectului uzurpatoarei expuneri ce va avea loc asupra stilului de viaţă al comunităţilor.
Rezultatele ne elucidează, şi, deşi acestea nu sugerează o revenire globală la un stil de viaţă vânător-culegător, cercetătorii sugerează că există aspecte ale acestui stil de viaţă care ar putea beneficia mai multor populaţii sedentare.
„Acest studiu sugerează că ateroscleroza coronariană ar putea fi evitată dacă oamenii ar adopta unele elemente ale stilului de viaţă Tsimane, cum ar fi menţinerea la nivel scăzut a colesterolului LDL, tensiunii arteriale şi a glucozei, nefumatul şi activitatea fizică zilnică”, a declarat autorul principal Dr. Gregory S. Thomas. „Cei mai mulţi dintre aborigenii Tsimane sunt capabili să trăiască toată viaţa, fără a dezvolta ateroscleroza coronariană. Acest lucru nu a fost descoperit în nici o cercetare anterioară. Deşi este dificil de realizat în lumea industrializată, putem totuşi, adopta unele aspecte ale stilului lor de viaţă pentru a putea preveni o afecţiune despre care oricum credem că vom suferi în cele din urmă.”
