Timp de peste 150.000 de ani, rudele noastre străvechi, oamenii de Neanderthal (Homo neanderthalensis), au prosperat în întreaga Europă, până când, într-o secundă (geologic vorbind), au dispărut de pe faţa pământului.
Mai multe teorii au fost propuse pentru a explica extincţia lor, deşi părerea care câştigă din ce în ce mai mult teren este că factorul principal a fost modificarea climei. În ciuda dispariţiei lor, moştenirea lor trăieşte şi în ziua de azi – în genomul uman.
Majoritatea oamenilor din Neanderthal europeni au dispărut în urmă cu 50.000 de ani, cu mii de ani înainte ca primii oameni moderni să apară, arată un studiu al cercetătorilor suedezi şi spanioli, citat de BBC. Această descoperire contrazice ideea că oamenii din Neanderthal au reprezentat o populaţia stabilă în Europa, până la apariţia Homo sapiens, aşa cum se credea până în prezent.
Cercetătorii de la universităţile din Stockholm, Uppsala şi Madrid au analizat mostre de ADN provenite din oasele a 13 oameni din Neanderthal şi au stabilit că majoritatea au dispărut în urmă cu 50.000 de ani – când oamenii au migrat prima dată în Europa. Totuşi, ulterior a reapărut un grup mai mic de oameni din Neanderthal, care au trăit în Europa în jur de 10.000 de ani, după care au dispărut complet.
Trăind în Europa şi Asia, oamenii de Neanderthal au avut în comun multe caracteristici cu oamenii moderni şi, de fapt, difereau genetic doar cu 0,12%. Musculoşi, scunzi şi puternici, cu frunţi oblice şi sprâncene proeminente, deşi aspectul lor ar fi părut animalic, oamenii de ştiinţă au constatat că creierul lor avea aproximativ aceeaşi mărime ca a vecinilor lor, oamenii de Cro-Magnon (oamenii moderni timpurii). Cercetările recente ale ADN-ului au descoperit că majoritatea oamenilor de Neanderthal au dispărut în Europa de Vest aproximativ acum 50.000 de ani şi doar o rămăşiţă a speciei a supravieţuit până acum 10.000 de ani
"Faptul că majoritatea oamenilor din Neanderthal au dispărut cu mult înaintea apariţiei oamenilor moderni este o surpriză totală pentru noi. Acest lucru ar putea indica faptul că oamenii din Neanderthal au fost mult mai sensibili la schimbările climatice din ultima eră glaciară decât se credea până în prezent", a explicat profesorul Love Dalen, de la Muzeul de Istorie naturală din Stockholm.
Cercetătorii au mai descoperit că variaţiile genetice între oamenii din Neanderthal europeni erau foarte reduse, acest lucru scăzând şansele ca specia să reziste schimbărilor climatice şi crescând riscul de extincţie. Spre comparaţie, variaţiile genetice ale ADN-ului oamenilor din Neanderthal mai vechi sunt mult mai mari, ceea ce înseamnă că specia era pe atunci mai rezistentă. Oamenii de ştiinţă care au descoperit prima extincţie în masă au susţinut teoria schimbării climatice - deoarece au existat multe perioade „bruşte de frig intens şi secetă”, cunoscute sub numele de evenimente Heinrich - ca posibil vinovat.
Oricare a fost cauza, doar o mână de supravieţuitori au rămas în zonele mai calde din Europa de Sud, iar aceste rămăşiţe ale speciei se crede că s-au încrucişat, rezultând o variaţie genetică limitată – o trăsătură care „poate face o specie mai puţin rezistentă la schimbările din mediul său crescând riscul de extincţie.”
Până acum nu exista o explicaţie plauzibilă a dispariţiei oamenilor din Neanderthal, consideraţi „veri ai oamenilor moderni”, care au apărut în urmă cu peste 100.000 de ani în Europa, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală. Până acum, se considera că aceştia au dispărut exclusiv din cauza evoluţiei şi a transformării în Homo sapiens.
