Roboţii nu vor ocupa locul judecătorilor, însă pot deveni utili în prezicerea anumitor rezolvări de cazuri.
Un algoritm computerizat a reuşit să prezică hotărârile judecătoreşti ale Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), cu o precizie de 79 la sută, conform unui studiu publicat în revista Peerj Computer Science. Cu toate că acest lucru nu înseamnă că vom vedea roboţi plimbându-se prin tribunale, aceştia ar putea, totuşi, ajuta justiţia să devină mai eficientă prin identificarea cazurilor care sunt cele mai susceptibile de a câştiga sau pierde, chiar şi înainte de a ajunge în instanţa de judecată.
„Nu vom vedea IA (inteligenţa artificială) înlocuind judecătorii sau avocaţii, dar considerăm că acestora le va fi utilă în identificarea rapidă a tiparelor cazurilor ce duc la anumite rezultate”, a explicat co-autorul studiului, Nikolaos Aletras, într-o declaraţie.
Acest lucru ar putea fi deosebit de util atunci când vine vorba de utilizarea căilor de atac împotriva deciziilor luate de CEDO, deoarece va putea oferi avocaţilor şi judecătorilor, o idee asupra şanselor de câştig. Pe baza acestor informaţii, funcţionarii pot lua decizii mai bune în ceea ce priveşte introducerea sau nu a unui caz în proces, iar acest lucru ar putea economisi timp preţios.
Pentru a crea IA, cercetatorii de la University College din Londra, Universitatea din Sheffield şi Universitatea din Pennsylvania au instruit un calculator să identifice tipare din stenogramele a 584 de cazuri referitoare la Articolele 3, 6 şi 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Acestea se referă la dreptul de a nu fi supus torturii, dreptul la un proces echitabil şi respectiv dreptul la viaţa privată.
Căutând corelaţii între tiparele din aceste texte şi rezultatele proceselor, aparatul a fost mai apoi capabil să prezică cu exactitate deciziile luate de către instanţa de judecată uşor sub patru cincimi din cazuri. În mod interesant, algoritmul a fost cel mai fiabil atunci când a fost utilizat în analiza subsecţiunii unui caz numit „Circumstanţe”, care conţine fapte privind acţiunile şi evenimentele unui caz particular. În caz contrar, la subsecţiunea „Legea”, care se ocupă cu argumentele juridice ale ambelor părţi, prezicătorul a dat cel mai slab randament cu privire la rezultatul final.
Prin urmare, cercetătorii au concluzionat că judecătorii de la CEDO sunt ceea ce experţii legii numesc „realişti”, mai degrabă decât „formalişti”, înseamnând că deciziile lor se bazează mai mult pe fapte din viaţa reală decât pe însuşi cadrul legal.
Mulţumită succesului acestui studiu, Aletras susţine că inteligenţa artificială ar putea deveni în curând „un instrument valoros în evidenţierea cazurilor cele mai susceptibile de a fi încălcări ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului”.
