Casa Winchester este un conac neobişnuit din secolul al XIX-lea şi conţine numeroase ciudăţenii precum uşi care duc nicăieri şi camere despărţite doar de ferestre.
În centrul suburban din San Jose, California, se înalţă un conac victorian înconjurat de grădini frumos întreţinute, care din exterior nu pare ieşit din comun. Dar interiorul are o altă poveste.
Casa, iniţial aparţinând Sarei Winchester, văduva magnatului de arme William Wirt Winchester, este probabil, una dintre cele mai ciudate case construite vreodată. Acest conac cu şapte etaje, care conţine peste 160 de camere este plin de curiozităţi arhitecturale şi scări care duc spre tavane sau pereţi solizi; uşi care deschid spre spaţii abrupte; ferestre care se deschid spre alte camere; luminatoare plasate între pardoseli; coşuri de fum false, care se termină brusc înainte de a atinge tavanul şi zeci de alte ciudăţenii rezultate dintr-o obsesie inexplicabilă, care a condus fosta proprietară de a menţine construcţia casei în mod continuu timp de 38 de ani.
Povestea casei începe odată cu moartea lui William Wirt Winchester în 1881, care a plasat-o pe Sarah în posesia unei averi incredibile - peste 20 de milioane de dolari şi aproape 50% din acţiunile companiei Winchester, oferindu-i un venit de 1.000 de dolari pe zi. Aceasta reprezenta o suma enormă la acea vreme, însă averea nu i-a adus nicio consolare, în urma tragediei suferite. Cu cincisprezece ani în urmă, Sarah îşi pierduse fiica nou-nascută, o altă tragedie din care abia îşi revenea în momentul în care îi decedează şi soţul. În 1866, Sarah dăduse naştere unei fetiţe pe nume Annie Pardee Winchester. Din păcate, imediat după naştere, Annie a fost diagnosticată cu „maramus”, o formă severă de sub-dezvoltare ce face ca nou-născutul să cântărească mult mai puţin decât un nou-născut normal. Copilul a murit la puţin timp de la naştere. Au urmat câţiva ani foarte dificili pentru Sarah.
Sfâşiată de durere, Sarah abordează un medium psihic pentru sfaturi. Mediumul o convinge că familia Winchester este bântuită de spiritele tuturor celor care au fost ucişi cu arme de foc produse de Winchester Repeating Arms Company şi că moartea timpurie a fiicei şi soţului ei reprezintă o răzbunare a acestor spirite. Apoi mediumul a sfătuit-o să se mute în vest şi, pentru a potoli spiritele, să construiască o casă mare din a cărei construcţii nu se va opri niciodată. Și asta e exact ceea ce a facut Sarah. Ea a plecat din New Haven, Connecticut şi s-a stabilit în San Jose, unde a cumpărat o proprietate modestă.
Sarah nu a consultat nici un arhitect şi nu avea nici un plan, însă în fiecare dimineaţă, ea se va întâlni cu maistrul ei şi îi va arăta schiţele lucrărilor din acea zi. Planurile erau de multe ori haotice, iar atunci când echipajul nu lucra, Sarah însăşi se apuca de demolat, remodelare sau astupare. Acest lucru a condus la unele dintre curiozităţile găsite în interior, precum scările şi uşile care nu duc nicăieri şi holurile duble. Una dintre teorii sugerează că Sarah încerca să dezorienteze fantomele şi să le prindă în capcana labirintului de camere şi holuri. Nimeni nu înţelegea ce încerca văduva să facă. Poate chiar erau fantome sau pur şi simplu ea se afla în căutarea unui hobby nesfârşit care să îi distragă atenţia de la durerea suferită.
Casa era destul de progresistă pentru vremea aceea şi era dotată cu facilităţi moderne, cum ar fi toalete şi instalaţii interioare, duşuri cu apă caldă, încălzire cu aer forţat, lămpi cu descărcare pe gaz şi buton de comandă, lifturi electrice şi hidraulice. Era dotată cu candelabre de aur şi argint, pardoseala şi căptuşeala încrustate manual, uşi germane încrustate cu argint şi bronz. Sarah era înconjurată de cei mai pricepuţi ebenişti ai vremii, trudind ani la rând pentru a realiza şifoniere, cufere şi sertare unde ea îşi depozita cele mai rare satinuri şi mătăsuri, lenjerii orientale brodate manual şi pânzeturi ţesute elegant din Persia şi India.
Construcţia conacului a continuat necontenit timp de 38 de ani, până când Sarah Winchester a decedat în somn, pe 5 septembrie 1922. Unele poveşti spun că tâmplarii s-au oprit bruc, având cuie bătute cu ciocanul la jumătate, atunci când au aflat vestea. Sarah avea 83 de ani. Se spune că, în timpul ultimei şedinţe cu mediumul, spiritele i-ar fi comunicat că „treaba ei s-a încheiat”.
La momentul decesului ei, conacul lărgit acoperea 1,8 hectare şi avea un plan de podea atât de derutant, încât la fiecare numărătoare a camerelor, rezulta un total diferit. Iniţial s-a presupus că misterioasa casă ar fi fi avut 148 de camere. Cifra a fost ajustată mai târziu la 160. Abia în luna octombrie a acestui an, s-a mai descoperit o cameră, însumând acum un numar de 161.
Se estimează că Sarah a cheltuit 5,5 milioane de dolari pe construirea casei, însă când a fost scoasă la licitaţie după decesul posesoarei, casa a adus 135.000 de dolari patrimoniului SUA. Nu în ultimul rând, conacul a devenit o atracţie turistică imediat, iar prin anul 1924 îşi dobândise deja porecla de „Casa misterioasă”. În 1974, Casa Winchester a fost adăugată în Registrul Naţional al Locurilor Istorice din SUA.
