Oraşul luminilor, al modei şi al iubirilor, Parisul poate provoca mari decepţii turiştilor străini, mai ales japonezilor
Există evenimente şi locuri, la care creierul uman reacţionează, uneori, distorsionat. Deşi în astfel de situaţii, persoanele afectate nu necesită tratament, aceste semne intră fără ocolire direct la categoria tulburărilor psihice - ciar şi atunci când aceste simptome sunt rare şi aproape de nerecunoscut.
Sindromul paris - aprofundăm imediat şi ce înseamnă acesta - reprezintă de fapt un tip de şoc cultural: asemănător Sindromului Stendhal ce se întâmplă atunci când o pictură sau orice formă de artă sunt atât de frumoase încât îl copleşesc pe privitor sau Sindromul Ierusalim care se întâmplă atunci când oameni normali devin brusc siguri că îl reprezintă pe „cel ales”.
Sindromul Paris reprezintă o afecţiune psihiatrică care afectează turiştii care vizitează capitala Franţei şi care au fost profund impresionaţi de filme precum Amelie sau cafenele cochete. Sindromul se manifesta prin transpiraţie, halucinaţii, senzaţie de persecuţie şi ameţeală, majoritatea victimelor fiind, de obicei, din Japonia.
Primul diagnostic a fost pus în 1986 de psihiatrul japonez Hiroaki Ota, care lucra în Franţa.. Primele menţiuni referitoare la această predispoziţie a japonezilor spre Sindromul Paris au fost făcute în anul 2004 în revista franceză de psihiatrie Nervure. Japonezii suferă un adevărat şoc cultural în momentul în care ajung în Paris, un oraş prezentat la ei acasă (prin intermediul reclamelor) idealistic, fiind definit ca o metropolă 100% romantică şi ca o destinaţie culturală extraordinară.
Printre simptomele Sindromului Paris se numără: stări acute delirante, halucinaţii, sentimente de persecuţie (iluzia că eşti victima unui prejudiciu, a unei agresiuni sau că ceilalţi te tratează cu ostilitate), pierderea contactului cu realitatea, depersonalizarea, anxietatea şi de asemenea manifestări psihosomatice precum: tahicardie, transpiraţie sau ameţeli. Aceste dispar după ce pacienţii părăsesc oraşul. Dar, o dată ce apar, turiştii dezorientaţi trebuie să ajungă imediat la un medic. Dacă sunt stări de agitaţie mare, ei sunt calmaţi cu medicamente psihotrope, ca să nu devină agresivi.
În fiecare an, zeci de turişti japonezi sunt în aşa măsură afectaţi de şocul cultural, la vizitarea Franţei, încât ambasada Japoniei la Paris a înfiinţat o linie telefonică, aflată în funcţiune 24h din 24, pentru ca turiştii afectaţi să poată solicita ajutor şi să fie îndrumaţi la un spital dacă au nevoie de tratament. În cazurile mai grave, ambasada deleagă un medic psihiatru care să însoţească turistul înapoi în Japonia, cu avionul.
