Știinţa spune că numele noastre ne-ar putea influenţa, de fapt, mai mult decât credem.
Este, într-un fel, atât liniştitor, cât şi frustrant să ni se spună că arătăm ca numele nostru - adică, toată identitatea mea se rezumă la porecla pe care părinţii mei mi-au lipit-o când m-am născut? Conform unor cercetări noi, publicate în Jurnalul de Personalitate şi Psihologie Socială, răspunsul este da - până la un anumit nivel.
Echipa Israeliano-Francez-Americană de cercetători a condus opt experimente şi a constatat, în mod repetat, că oamenii - şi algoritmii - sunt destul de buni la ghicitul numelor corelate feţelor. Conform raportării lui Angus Chen pentru NPR, şansa aleatoare de a alege răspunsul corect dintr-o gamă de cinci nume ar fi de 20 la sută, dar şansele participanţilor ce au ghicit la feţe de străini, au crescut până la 35 la sută. Aparent, este legat de cultură: participanţii israelieni au avut noroc cu chipurile şi numele israeliene, iar francezii cu cele franceze, dar presupunerile interculturale a fost nereuşite. „Se pare că israelienii habar nu au cum ar putea arăta un «Pierre»”, observă Chen.
Cel mai tare, şi, de asemenea, cel mai tulburător dintre aceste experimente a fost cel cu maşina de învăţare - inteligenţa artificială unde un algoritm este alimentat cu fluxuri de date şi se învaţă regulile din cadrul acestuia. Ca şi exemplu clasic, nu este posibilă o „programare” computerizată a unei maşini care se conduce singură; aceasta învaţă cum să facă acest lucru prin studierea şoferilor umani. Tot pe acest subiect, maşina de învăţare reprezintă modul în care site-ul de socializare Facebook înţelege, ca printr-o metodă magică, ce anume apare în fotografii, printre altele.
Pentru experimentul lor, autorul principal Yonat Zwebner şi colegii săi au înhăţat o bază de date cu 100.000 de imagini de la o platformă de business-networking franceză, care, după o anumită selectare, s-a redus la aproximativ 58.000 de imagini pentru 13 nume de sex masculin şi 36.000 de imagini faciale pentru 15 nume feminine. Aproximativ 80 la sută din imagini au fost alocate „instruirii”, lăsând restul de 20 la sută testării în sine. Algoritmul a fost apoi setat să se potrivească cu unul dintre cele două nume alese, la o anumită faţă şi a avut mai mult decât „noroc” la fiecare nume. (Din punct de vedere statistic, cel mai puţin ghicit nume a fost Emilie, iar cel mai corect ghicit, Laurent.)
Este greu de spus de ce feţele şi numele rulează în paralel, deşi cercetătorii susţin că motivul reprezintă o profeţie de auto-împlinire - sau care împlineşte numele. „Prenumele care ni se dă reprezintă prima noastră etihetă socială”, scriu autorii. „Fiecărui nume i se asociază anumite caracteristici, comportamente şi un aspect, deci, ca atare, are o semnificaţie anume şi o schemă partajată într-o societate. Aceste stereotipuri de nume includ un aspect facial prototipic astfel încât să avem o reprezentare comună pentru imaginea ‘corectă’ care se potriveşte cu fiecare nume.” De-a lungul timpului, o Joy (engl. bucurie) va câştiga linii zâmbitoare, un Luther va deveni serios şi grav. „Aşteptările stereotipice a cum ar trebui să arătăm, probabil că, în cele din urmă, se vor oglindi în aspectul nostru facial”, scriu cercetătorii.
Prin urmare, nimeni nu ştie cu siguranţă de ce, dar data viitoare când vei vedea un străin şi te vei gândi că „seamănă cu un Radu”, să ştii că probabil vei avea dreptate.
