Jack Daniel’s este probabil cel mai faimos brand de whisky din lume.
Se fabrică în micul oraş Lynchburg, Tennessee, un orăşel din mediul rural, cu nu mult peste 6.000 de locuitori. Desigur, ne gândim că nimeni nu bea alcool în mod legal, având în vedere ilegalitatea de a cumpăra faimosul produs, Lynchburg aflându-se într-un comitat „uscat”.
Când vine vorba de whisky, încercarea de găsi un alt brand, mai faimos decât Jack Daniel’s, devine mai grea decât ne-am imagina. Distilat în Lynchburg, Tennessee, de peste 140 de ani, brandul de whisky a început să câştige faimă în anii 1950 datorită alegerii unor notabili precum William Faulkner, Winston Churchill şi Frank Sinatra.
Lynchburg este un oraş mic din comitatul Moore, având o populaţie cu puţin peste 6.000 de locuitori din mediul rural. Locaţia nu schimbă faptul că distileria Jack Daniel’s este una dintre cele mai renumite din lume şi cea mai veche din Statele Unite, şi atrage aproape un sfert de milion de turişti, care îi calcă pragul, anual.
Desigur, aceştia pleacă, probabil dezamăgiţi, având în vedere ilegalitatea vânzării sau achiziţionării de alcool - fie acesta de orice fel -, inclusiv a celui mai renumit produs al orăşelului, Moore fiind un comitat uscat. Comitatul uscat reprezintă un comitat care interzice producerea, comercializarea şi folosirea alcoolului, în limba engleză fiind denumit dry county. Această decizie datează din perioada Prohibiţiei, care a început în Tennessee în 1910 şi împotriva căreia, Lynchburg, a decis că nu va vota, chiar şi după ce Prohibiţia a fost abrogată în Statele Unite ale Americii. Prohibiţia este o măsură legislativă sau administrativă, prin care se interzice producerea, vânzarea, exportul sau importul unor mărfuri. În istoria Statelor Unite a reprezentat o perioadă în timpul căreia vânzarea, producerea, consumarea şi transportarea de alcool şi de băuturi alcoolice erau interzise la nivel naţional.
De fapt, nu există decât un singur loc în întreg comitatul, de unde putem achiziţiona în mod legal o sticlă de Jack Daniel’s, şi anume din magazinul de cadouri al distileriei în sine. Chiar şi aşa, vorbim doar o sticlă comemorativă. Nici să nu ne imaginăm că vom putea cumpăra un pahar de Jack şi Cola în restaurantele locale, chiar dacă deţinem propria sticlă comemorativă a distileriei. Nu putem degusta faimosul whisky, în mod legal, nicăieri pe teritoriul comitatului.
În ciuda acestui fapt, Jack Daniel’s a continuat să se dezvolte şi să fie prezentat în numeroase filme şi emisiuni de televiziune de-a lungul anilor, şi este, de fapt, whisky-ul cel mai vândut din întreaga lume. Daniels însuşi, a murit în 1911, în urma unei infecţii a sângelui, provocată de şutul cu toată forţa, tras în seiful propriu, pe motiv că nu îşi amintea combinaţia. Rana pe care şi-a provocat-o la deget în urma loviturii a dus la infecţie, Daniels fiind răpus în cele din urmă de septicemie. Ultimele sale cuvinte au fost „o ultimă băutură, va rog”.
Incidentul a avut loc la numai un an de la declanşarea Prohibiţiei din Tennessee, iar teoria noastră cea mai plauzibilă, susţine că omul încerca să-şi manifeste frustrarea faţă de legea care îi interzicea consumul legal al propriei băuturi. El ar fi, probabil şi mai frustrat dacă ar afla că urmaşii săi continuă să fie obligaţi să părăsească mai întâi comitatul, iar abia apoi pot consuma celebrul whisky, etichetat cu numele prorpiului strămoş.
