Prognoză meteo neptuniană: Vremea va continua să fie schimbătoare şi pe parcursul săptămânii următoare, se vor aştepta precipitaţii de diamante...
Sistemul solar este chiar mai înfricoşător de bizar decât ne-am fi gândit până acum: Pe Uranus şi Neptun, oamenii de ştiinţă emit prognoză de furtuni de diamante solide nu de ... ploaie.
Pietrele geme se formează în oceanele mocirloase bogate în hidrocarburi, care înconjoară miezurile masive ale giganţilor gazoşi. Oamenii de ştiinţă au speculat de mult că presiunile extreme din această regiune ar putea împărţi aceste molecule în atomi de hidrogen şi carbon, dintre care ultima, se cristalizează formând diamante. Despre aceste diamante s-a crezut că se scufundă ca o ploaie prin mijlocul oceanului, până când ating nucleul solid.
Însă nimeni nu a reuşit sp dovedească acest lucru până acum. Într-un studiu publicat în jurnalul Nature Astrophysics, cercetătorii declară că au reuşit să reproducă această „ploaie de diamante”, utilizând lasere extravagante din plastic şi de mare putere. „Anterior, cercetătorii puteau doar presupune că s-ar forma diamante," a declarat autorul principal al lucrării, Dominik Kraus, un fizician la centrul de cercetare Helmholtz Dresden-Rossendorf din Germania, pentru revista Cosmos.
Oamenii de ştiinţă au încercat şi anterior să facă reproducă acest fenomen — la urma urmei, cine nu ar vrea să creeze o ploaie de pietre preţioase? — dar au eşuat la încercarea de a simula presiunile incredibile de lângă nucleele planetelor gazoase. Neptun şi Uranus au de 17, respectiv 15 ori masa Pământului, iar oceanele lor sunt strivite de presiuni, de milioane de ori mai intense decât presiunea atmosferică la nivelul mării de pe Pământ.
Pentru a reproduce această intensitate absurdă, Kraus şi colegii săi au folosit doua tipuri de laser - unul optic şi unul cu raze X — pentru a produce undele de şoc. Mai apoi, aceste valuri au fost ghidate printr-un bloc din polistiren - un tip de plastic compus din hidrogen şi carbon, la fel ca şi oceanele planetelor Uranus şi Neptun.
„Primul val mai mic şi mai lent este depăşit de un al doilea val mai puternic”, a explicat Kraus într-un comunicat de presă. Combinaţia celor două valuri au stors plasticul cu o presiune de 150 de gigapascali - o presiune mai mare decât cea existentă la baza mantalei Pământului — şi l-au încălzit la peste 8.500 de grade. În acel moment, diamantele au început să se formeze.
Procesul a durat doar o fracţiune de secundă, iar diamantele nu măsurau mai mult decât câţiva nanometri lungime. Totuşi, Kraus şi colegii săi consideră că diamantele care se dezvolta pe Uranus şi Neptun sunt, probabil, mult mai mari şi cu o durată de viaţă mai lungă.
„În planetă sunt investiţi mii, probabil milioane de ani, şi există o serie largă de condiţii care permit acestui fenomen să aibă loc", a declarat co-autorul Dirk Gericke, de la Universitatea Warwick.
Rezultatele vor fi utile nu doar pentru înţelegerea giganţilor gazoşi, dar şi pentru îmbunătăţirea procesului de producţie al diamantelor. Majoritatea pietrelor geme realizate în laborator sunt create printr-un proces de sablare, însă Kraus şi Gericke sugerează că folosirea de lasere, face producţia mai curată şi mai usor de controlat. Aceste pietre pot fi apoi folosite la semiconductori, burghie şi panouri solare, ca să nu mai vorbim de instrumentele care imită condiţiile de pe planetele gazoase, cele care au inspirat această cercetare.
