O serie de studii au pus în evidenţă legătura dintre toxoplasmoza latentă şi unele tulburări psihiatrice.
Toxoplasma gondii este un protozoar aparţinând ordinului Coccidia, clasa Sporozoare, foarte apropiat de genul Isospora. Una dintre formele T gondii este oochistul, care nu se întâlneşte la om, ci numai la pisică (gazdă obligatorie), având rol în ciclul evolutiv al Toxoplasmei şi în transmiterea infecţiei.
Parazitul este ubicuitar în natură, putând infecta orice mamifer, însă ciclul evolutiv complet se realizează numai la familia Felidae (din care face parte şi pisica), unde parazitul se reproduce şi este eliminat prin materiile fecale sub formă de oochişti. Toxoplasma este un parazit intracelular obligatoriu, care are predilecţie pentru neuroni, microglii, celulele coroidei şi retinei, precum şi pentru celulele aparţinând sistemului reticuloendotelial.
Rezervorul infecţei este reprezentat de pisică şi numeroase alte specii de animale care se pot infecta şi ale căror produse pot constitui surse de infecţie pentru om. Omul poate dobândi infecţia prin consumul de carne insuficient preparată termic (ce conţine chisturi), prin ingestia de alimente contaminate cu pământ (ce conţine chisturi mature) sau prin contactul cu excrementele de pisică.
O serie de studii au pus în evidenţă legătura dintre toxoplasmoza latentă şi unele tulburări psihiatrice, dintre care sunt enumerate schizofrenia, tulburarea bipolară, unele tulburări de personalitate şi comportamentu suicidar. Un studiu proaspăt publicat în The Journal of Clinical Psychiatry pune în evidenţă scoruri înalte la agresitivitate şi impulsivitate la acei oameni infectaţi cu toxoplasmoză. Mai mult, se pare că cei infecteţi de paraziţi T. gondii sunt foarte probabil şi oameni de tip dinamită, adica aceia cărora le sare muştarul din te miri ce. Conform noului manual de psihiatrie, considerat noua „Biblie” din acest domeniu, manifestările recurente de acest fel apar sub eticheta de IED sau intermittent explosive disorder (tulburare explozivă intermitentă).
În spatele unor comportamente agresiv-explozive se află paraziţi care colonizează în neuroni şi neuroglie producând perturbări în transmisiile neurochimice. Se pare că afectează transmisiile glutaminergică şi serotonergică, iar ambele joacă un rol în comportamentul agresiv conform studiilor. Emil Coccaro, cel care a condus studiul de la University of Chicago ne comunică faptul că nu cauzele „psihice” motivează exploziile de agresivitate. Deşi nu e o legătură cauzală, infecţia latentă cu toxoplasmoză e asociată puternic cu manifestările agresive şi explozive.
Specialistul a dezvăluit că pacienţii care suferă de „tulburare explozivă intermitentă” sunt impulsivi, ostili şi predispuşi la ieşiri agresive de furie. Comportamentul agresiv la volan este un exemplu clar al acestor simptome. Studiul a mai scos la iveală faptul că medicamentele antiinflamatoare, precum aspirina, ar putea ajuta la calmarea unor astfel de reacţii. Coccaro a subliniat că „este o afecţiune psihică serioasă, care poate fi şi ar trebui să fie tratată.”
