Un câştig mare pentru o creatură atât de mică şi ciudată.
Mamiferul cu cea mai lungă limbă
Pangolinul este unul dintre cele mai ciudate animale de pe Pământ. Este singurul mamifer acoperit de solzi ce are limba mai lungă decât corpul său. Această vieţuitoare, mai puţin cunoscută nouă, face parte din ordinul Pholidota, iar imaginea lui poate fi cu uşurinţă asemuită cu o platoşă. Pangolinul, un animal ale cărui dimensiuni nu depăşesc 85 de cm, este aproape în totalitate acoperit de solzi. Singurele porţiuni ale corpului lipsite de prezenţa solzilor sunt membrele şi botul.
Prima întrebare care îţi vine în minte văzând acest animal este cum de se mai poate mişca. În mod surprinzător, pangolinul nu întâmpină probleme din acest punct de vedere, ba mai mult platoşa de care dispune este un veritabil mecanism de protecţie, prădătorilor fiindu-le aproape imposibil să îl rănească. Atunci când se simt ameninţaţi, aceştia se ghemuiesc pur şi simplu, ascunzându-se în totalitate în spatele solzilor puternici.
Cei care îndrăznesc însă să îi deranjeze pot „beneficia” de un parfum de-a dreptul dezgustător. Asemeni sconcşilor, pangolinii îşi pot stropii intruşii cu o secreţie foarte urât mirositoare. Deşi pangolinul dispune ca orice patruped de patru membre, foloseşte doar membrele posterioare. Atunci când se deplasează, picioarele din faţă îi atârnă pe lângă corp. Un rol locomotor foarte important îl are coada. Tot în coadă se află şi cele 46 de vertebre ale sale. Femelele pangoline dau naştere, de cele mai multe ori, unui singur pui care, vreme de câteva zile, va sta agăţat de coada mamei, unde aceasta îl va ascunde ori de câte ori va fi nevoie.
O particularitate prin care se remarcă acest animal este faptul că dispune de o limbă de aproape 70 cm. Dimensiunile ei remarcabile i-au asigurat pangolinului statutul de mamiferul cu cea mai lungă limbă din lume. Ce-i drept, natura l-a înzestrat cu această proprietate cu un scop precis. Hrana preferată sunt furnicile şi termitele.
Oricărui alt insectivor i-ar fi dificil să se bucure de o astfel de hrană, pentru că se ştie că atât furnicile cât şi termitele au adevărate castele din pământ, dar pangolinul poate devora aproape 1.000 de furnici la o masă. Limba lui lungă şi care secretă o substanţă cleioasă îi permite să pătrundă chiar şi în cele mai lungi tuneluri create de termite. Întrucât nu dispune de dentiţie, pentru a digera hrana pangolinul înghite pietricele ce îl ajută la digestie.
În peste 180 de ţări s-a aprobat interzicerea traficului de Pangolin
Pangolinul mai este cunoscut şi pentru altceva: cel mai traficat mamifer din lume. Dar sperăm că acest lucru se va schimba în curând. După cum relatează şi The Associated Press, o reuniune globală pe tema faunei sălbatice, a parobat de curând interdicţia asupra comerţului cu pangolin - o mişcare ce ar putea salva micuţa creatură. Banarea a fost anunţată la CITES, Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie. Conferinţa a avut loc în Johannesburg, Africa de Sud şi a reunit 183 de ţări membre. În prezent, convenţia CITES protejează peste 35.000 de specii şi plante.
Pangolinul are nevoie de această protecţie, pentru că aşa cum relatează şi The Associated Press, animalele sunt fierte pentru carnea şi solzii lor, iar experţii estimează că în ultimii zece ani, peste un milion de exemplare au fost ucise. Pangolinii au servit mult timp ca sursă de vindecare, utilizată în medicina tradiţională din Asia.
Aşa cum relatează şi scriitorul John R. Platt, în revista Scientific American, se spune că solzii micilor creaturi ajută la vindecarea cancerului şi la pierderea în greutate. Însă nu este cazul: solzii lor sunt din cheratină, cum ar fi coarnele de rinocer şi antilopă, iar substanţa nu are proprietăţi medicinale, declară el. Poate că efortul internaţional de a proteja Pangolinul - şi de a creşte popularitatea micuţei şi ciudatei creaturi - va asigura un viitor mai pozitiv, unui animal căutat pentru caracteristicile sale unice.