Psihologii au identificat tipul de inteligenţă emoţională care îi determină pe trolii de pe Internet să fie atât de meschini.
Care este treaba cu unele comportamente online ale oamenilor? De ce o pregătire atât de masivă pentru atac, un ton atât de tăios şi o lipsă crasă de curtoazie, inerentă atâtor comentarii? Internetul poate scoate la iveală ce e mai rău din oameni, care, atunci când este dus în extreme, se transformă în trolling - acel obicei impulsiv bizar de a răni pe alţii online, fără consecinţe.
Cercetătorii din Australia au descoperit care sunt acele trăsături ale oamenilor „normali” (utilizatorii de peste 18 ani ai platformelor de comunicare socială care nu păreau a fi troli), ce îi împing să devină mai susceptibili la comportamentul de trolling. Utilizând un chestionar online, cercetătorii de la Școala de Știinţă a Sănătăţii şi Psihologie de la Universitatea Federală din Mount Helen au testat 415 de bărbaţi şi femei, privind o serie de trăsături de personalitate, precum şi comportamentul online care indica o tendinţă spre trolling - precum oferirea acordului în ceea ce priveşte declaraţia „Deşi unii oameni consideră că postările/comentariile mele sunt ofensatoare, eu consider că sunt amuzante."
Cercetătorii căutau trăsături specifice, incluzând abilităţile sociale, psihopatia, sadismul, precum şi două tipuri de empatie: afectivă şi cognitivă. Având un vector crescut al empatiei cognitive, înseamnă pur şi simplu că pot înţelege emoţiile altora. Având o empatie afectivă intensă, înseamnă că o persoană poate experimenta, internaliza şi răspunde la aceste emoţii. „Trolii” din studiu au înregistrat un scor cu mult peste medie în ceea ce privesc două trăsături: psihopatia şi empatia cognitivă.
Aşadar, chiar dacă „trolii” manifestă un fel de empatie, cuplând-o cu psihopatia îi transformă în persoane maliţioase, au sugerat cercetătorii. Psihopatia, care include o lipsă de interes pentru sentimentele altora, a fost măsurată utilizând o scală prin intermediul căreia participanţii au fost rugaţi să accepte sau să nu fie de acord cu un set de afirmaţii precum „răzbunarea trebuie să fie rapidă şi imorală".
Nivelul ridicat al empatiei cognitive îi determină pe aceşti oameni să înţeleagă ce anume va deranja pe cineva şi să ştie exact când au călcat pe nervii receptorului. Lipsa empatiei afective permite trolilor să nu experimenteze sau să internalizeze experienţa emoţională a victimelor lor.
„Rezultatele arată că, atunci când nivelul trăsăturilor psihoterapeutice atinge apogeul, trolii folosesc o strategie empatică de a anticipa şi recunoaşte suferinţa emoţională a victimelor lor, în timp ce se abţin de la trăirea acestor emoţii negative”, au scris cercetătorii. Ei au adăugat că, datorită faptului că psihopatia este asociată cu amatorismul de senzaţii tari şi cu impulsivitatea, este posibil ca „provocarea haosului online să fie un motivator principal pentru un troll”. De asemenea, savanţii au mai descoperit şi că trolii erau mai susceptibili la a deţine o doză de sadism - dorinţa de a răni pe alţii - şi cel mai probabil, erau bărbaţi.
Studiul a apărut şi în revista Personalitate şi diferenţe individuale. Nu oferă sfaturi cu privire la modul prin care s-ar putea stopa comportamentul de trolling, ci mai degrabă ne îmbogăţeşte cunoştinţele despre motivele pentru dezlănţuirea online a unor oameni. În cercetările anterioare, persoanele care prezintă trăsături psihopatice au demonstrat un dezechilibru empatic similar: lipsa empatiei afective, însă cu niveluri normale de empatie cognitivă. Acest studiu a conectat aceste trăsături psihopatice şi nivelurile mai ridicate de empatie cognitivă la persoanele care cel mai probabil vor practica trollingul.
Explorarea legăturii dintre psihopatie, empatie cognitivă ridicată şi trolling ar putea contribui la aprofundarea comprehensiunii noastre cu privire la tipurile de personalitate care gravitează spre acest comportament şi, eventual, la încercarea de a-l stopa.
