Drumurile şi străzile provoacă naturii efecte dezastruase.
O nouă hartă globală a zonelor neumblate arată că suprafaţa Pământului este sfărâmată de drumuri şi străzi în peste 600.000 de fragmente. Mai mult de jumătate dintre acestea au o suprafaţă mai mică de 1 kilometru pătrat. Drumurile au făcut posibil ca oamenii să acceseze aproape fiecare regiune, dar acest lucru are un preţ foarte mare în comparaţie cu modificarea lumii naturale a planetei. Drumurile reduc drastic capacitatea ecosistemelor de a funcţiona în mod eficient şi de a ne furniza servicii vitale pentru supravieţuirea omenirii. În ciuda eforturilor considerabile pentru conservarea patrimoniului natural al lumii, mari porţiuni ale zonelor valoroase neumblate rămân neprotejate. Studiul arată că, agenda de sustenabilitate a Organizaţiei Naţiunilor Unite nu reuşeşte să recunoască relevanţa zonelor neatinse de om, în cadrul întâlnirilor pentru a discuta viitoare obiective.
Cercetările recente efectuate de către o echipă internaţională de specialişti în conservare şi publicate în Science, au utilizat un set de date a 36 de milioane de kilometri de drumuri de pe suprafaţa pământului. Rezultă că, aceste străzi divid în peste 600.000 de fragmente, teritoriul terrei. Restul, şi anume suprafaţa neumblată, ce reprezintă doar 7 la sută, nu este mai mare de 100 km pătraţi. Cele mai mari întinderi se regăsesc în tundra şi pădurile boreale din America de Nord şi Eurasia, precum şi în unele zone tropicale din Africa, America de Sud şi Asia de Sud-Est. Doar 9 la sută dintre aceste zone neafectate de drumuri sunt protejate.
Drumurile provoacă naturii mai multe probleme. De exemplu, ele întrerup fluxul genetic al populaţiilor de animale, facilitează răspândirea dăunătorilor şi a bolilor, precum şi creşterea eroziunii solului şi contaminarea râurilor şi a zonelor umede. Apoi, există libera circulaţie a oamenilor, făcută posibilă prin dezvoltarea de drumuri în zonele cândva retrase şi îndepărtate. Pătrunzând în aceste zone, omenirea a început să răspândească probleme grave, precum exploatarea forestieră ilegală, braconajul şi defrişările. Și nu în ultimul rând, drumurile declanşează construcţia de noi drumuri şi prin urmare, transformarea peisajelor naturale, un fenomen pe care studiul îl etichetează drept „dezvoltare contagioasă”.
„Toate drumurile afectează mediul înconjurător într-o anumită formă sau măsură, inclusiv terenurile de extracţie cherestea şi drumurile de pământ, iar efectele pot fi simţite cu mult dincolo de străzile în sine. Zona cea mai grav afectată se află pe o rază de 1 km de fiecare parte a unui drum”, spune Nuria Selva, co-autoare a studiului, de la Institutul de Conservare a Naturii al Academiei Poloneze de Știinţe din Cracovia, Polonia.
„Datorită extinderii continue a infrastructurii, apare o nevoie urgentă pentru o strategie globală eficientă de conservare, restaurare şi monitorizare a zonelor sălbatice şi a ecosistemelor care le compum. Noi îndemnăm guvernele să evite proiectele costisitoare de infrastructură din zonele izolate, care ar putea fi dezastruoase din punct de vedere ecologic”, concluzionează Pierre Ibisch.
