Oamenii de ştiinţă au decis să cerceteze, din perspectiva sănătăţii noastre morale şi fizice, cum ne afectează era smart.
Telefoanele smartphone, tabletele şi alte gadget-uri în miniatură evoluează din ce în ce mai rapid, motiv pentru care oamenii de ştiinţă au decis să cerceteze, din perspectiva sănătăţii noastre morale şi fizice, cum ne afectează era smart.
„Tehnologia ne transformă ţinuta, modificând corpurile noastre în ceea ce numesc eu iHunch. Am auzit, de asemenea, cum oameni mai numesc această poziţie text neck. Uneori, în munca mea, mai fac referire la termenul de iPosture”, a declarat fizioterapeutul din Noua Zeelandă, Steve August.
Medicul Kenneth Hansraj, specializat în chirurgia coloanei vertebrale, de la New York Spine Surgery and Rehabilitation Medicine Centre, a declarat că menţinerea posturii „cocoşat asupra unui ecran de telefon” duce la apariţia unor tensiuni prelungite asupra gâtului, ceea ce în cele din urmă poate conduce la nevoia unei intervenţii chirurgicale. Sindromul „text neck” îi afectează pe oamenii care petrec ore în şir, în fiecare zi, cu capul aplecat, concentrându-se asupra ecranului telefoanelor mobile.
„Corpul urmează ochii”, ne spune Carol Stuart-Buttle, profesionist certificat în ergonomie. „Capul unui om cântăreşte aproximativ 4,5 kilograme, iar atunci când ne uităm în jos la telefon, forţa exercitată asupra spatelui este crescută. În timp, curba naturală a gâtului se aplatizează şi conduce la o presiune prelungită asupra discurilor coloanei vertebrale, cauzând dureri. Când aplecăm capul la un unghi de 15 grade, se adaugă încă 12 kilograme la presiune, iar la 60 de grade, încă 27 de kilograme. După o zi întreagă petrecută pe dispozitive multiple, ne putem simţi capul îngrozitor de greu”, accentuează Buttle.
Această poziţie afectează nu doar ţinuta şi starea sănătăţii fizice, ci şi starea psihică. Un studiu realizat de Shwetha Nair şi colegii săi a avut rezultate uimitoare după următoarele experimente. Cercetătorii le-au propus participanţilor non-depresivi să stea drepţi sau să stea cocoşaţi şi apoi să răspundă la mai multe întrebări despre starea lor de stres şi nervozitate. Comparativ cu cei care au stat drepţi, persoanele cocoşate au raportat o scădere în stimă de sine, stare de spirit, dar şi o stare de anxietate mai mare. Postura a afectat chiar şi conţinutul răspunsurilor. Analizele lingvistice au demonstrat că persoanele care au stat aplecate au fost mult mai negative în răspunsuri. Cercetătorii au concluzionat: „O poziţie dreaptă poate fi o strategie simplă de comportament pentru a ajuta la construirea rezistenţei la stres”.
Mai trebuie ştiut că, atunci când scriem un text sau ne verificăm e-mail-urile, se creează o presiune asupra fetei şi a ochilor. Muşchii fetei şi cei ai globilor oculari sunt legaţi, în mod direct, de bolta craniană şi aceasta de cervicale. De aceea, contracţiile repetate ale fetei de-a lungul unei zile pot fi la originea durerilor de cap, a senzaţiei de presiune asupra craniului, a migrenelor cronice, tulburărilor de somn, vertijelor, tulburărilor de vedere, în unele cazuri, precizează Lea Gluszak. Evident, nu trebuie să aşteptăm să se blocheze cervicalele.
Poziţia cocoşată afectează şi memoria. Un studiu publicat anul trecut a testat comportamentul persoanelor cu depresie clinică. Participanţilor le-a fost propus, în mod aleatoriu, să stea fie în poziţie dreaptă, fie cocoşaţi în timp ce li s-a prezentat o listă de cuvinte. Cuvintele erau atât pozitive, cât şi negative. Când participanţii au fost rugaţi să reproducă cuintete reţinute, persoanele care au stat aplecate au reprodus (deci, au reţinut) mai multe cuvinte negative decât pozitive, în timp ce persoanele care au stat în poziţie dreaptă au reţinut mai multe cuvinte pozitive. În 2009, un studiu japonez a demonstrat că copiii care stau drepţi în bănci sunt mai productivi decât colegii săi.
Cum influenţează deci iHunch-ul sentimentele şi comportamentele noastre? Maarten W. Bos şi Amy Cuddy, profesori la Harward au constatat că poziţia în care stăm atunci când folosim un dispozitiv hi-tech ne afectează productivitatea, deoarece cu cât sunt mai mici dispozitivele, cu atât corpul trebuie să se contracteze pentru a le putea folosi. În studiul lor, cei doi cercetători au rugat participanţii să interacţioneze cinci minute cu unul dintre cele patru dispozitive de diferite mărimi, incluse ca instrumente în studiu: o tabletă, un laptop, un smartphone şi un computer desktop. Se pare că există o relaţie liniară între mărimea dispozitivului şi măsura în care ne afectează.
„În mod ironic, în timp ce mulţi dintre noi petrec ore în şir, zilnic, folosind dispozitive mobile mici pentru a creşte productivitatea şi eficienţa, interacţiunea cu aceste obiecte, chiar şi pentru perioade scurte de timp, ar putea face exact opusul, subminând productivitatea noastră.”, susţine Amy Cuddy, specialist în psihologia socială. După ce verificăm telefonul este bine să efectuăm câteva mişcări de rotaţie a gâtului pentru destinderea musculaturii paravertebrale. La birou este important să păstrăm o postură corectă în faţa calculatorului, adică picioarele pe podea, spatele drept, braţele destinse, antebraţele pe birou, gâtul drept. Ecranul calculatorului va fi astfel aşezat astfel încât să-l privim fără a forţa sau curba gâtul.
