Probabil, dar nu pentru că sunt vegetarieni.
Am observat cu toţii că în ultimii ani, din ce în ce mai mulţi oameni renunţă la mâncarea pe bază de carne. La petreceri sau grătare de familie, în reţelele de socializare sau la ştiri, vegetarianismul şi vărul său mai auster, veganismul, devin din ce în ce mai populare.
În timp ce pateul vegetal şi superalimentele pe bază de salată nu pot înlocui în totalitate carnea de miel, pui sau vită, considerate alimente importante în cultura australiană, totuşi numărul de australieni ce se autoidentifică drept vegetarieni este în continuă creştere.
Potrivit companiei Roy Morgan Research, aproape 2.1 milioane de adulţi australieni susţin acum că dieta lor este aproape sau în totalitate vegetariană. Întrebând pe cineva de ce este adeptul vegetarianusmului, vom primi răspunsuri variate. Motivele includ bunăstarea mediului, a animalelor şi interesele etice, credinţele religioase şi, desigur, considerente de sănătate.
Ne-am propus să investigăm acest ultim factor. Există mai multe studii cu privire la impactul vegetarianismului asupra sănătăţii, însă rezultatele sunt mixte. Conform unui studiu din 2013, care a monitorizat peste 95.000 de bărbaţi şi femei din Statele Unite, în perioada 2002-2009, vegetarienii au avut un risc de deces cu 12% mai mic faţă de cazurile de non-vegetarianism.
Având în vedere caracterul controversat al discuţiilor despre vegetarianism şi consumul de carne, aceste descoperiri au generat o acoperire subiectului şi susţinătorii vegetarianismului au apreciat studiul.
Ne-am propus să testăm aceste descoperiri, pentru a vedea dacă a fi vegetarian s-ar traduce într-un risc mai mic de deces precoce în rândul populaţiei australiene. Australia găzduieşte în momentul de faţă cel mai masiv studiu în curs de desfăşurare al îmbătrânirii naturale şi sănătoase din emisfera sudică, numit Studiul Institutului Sax al 45 Plus. Acest lucru cuprinde o bază de cercetare ce depăşeşte 260.000 de bărbaţi şi femei, în vârstă de peste 45 de ani din New South Wales.
Am monitorizat un total de 267.180 bărbaţi şi femei, timp de aproximativ şase ani. Pe perioada studierii 16.836 de participanţi au murit. Când am comparat riscul de deces precoce în rândul vegetarienilor şi non-vegetarienilor, controlând în acelaşi timp şi o serie de alţi factori, nu am găsit nici o diferenţă statistică.
Pe scurt, atunci când am comparat datele pe care le-au găsit, vegetarienii nu şi-au însuşit un risc mai scăzut de deces timpuriu în comparaţie cu omologii lor consumatori de carne.
Această lipsă a „avantajului de supravieţuire” în rândul vegetarienilor, nu este atât de surprinzătoare. În 2015, un studiu de cohortă din Marea Britanie a concluzionat că vegetarienii prezintă un risc similar de deces din toate cauzele posibile în comparaţie cu non-vegetarienii. Acest lucru este contrar rezultatelor studiului din S.U.A.
Asta înseamnă că toată lumea ar trebui să renunţe la sparanghel, să aprindă focul grătarului şi să se sature cu slănină, fripturi şi hamburgheri? Nu neapărat.
Alti factori „sănătoşi”
Este o practică standard în studiile epidemiologice de a controla statistic diferiţi factori (noi le numim „confunde”, deoarece pot confunda o asociere). Am controlat o serie de factori, pentru a obţine un rezultat real în ceea ce priveşte reducerea riscului de deces datorat vegetarianismului.
Este important să se recunoască faptul că, în majoritatea studiilor vegetarienii tind să fie oameni mai conştienţi de propria sănătate, având modele al unui stil de viaţă mai sănătos decât standardul. De exemplu, printre participanţii Studiului Institutului Sax al 45 Plus, vegetarienii au fost mai puţin susceptibili decât non-vegetarienii să raporteze fumatul, consumul excesiv de alcool, activitatea fizică insuficientă şi supraponderalitatea/obezitatea. De asemenea, era mai puţin probabil ca ei să prezinte boli cardiace sau metabolice sau cancer, la începutul studiului.
În majoritatea studiilor anterioare, vegetarienii au prezentat un risc mai scăzut de deces precoce din toate cauzele posibile, în analiza brută. Cu toate acestea, după controlarea altor factori de stil de viaţă, cum ar fi cele enumerate mai sus, reducerea riscului a scăzut în mod semnificativ de multe ori (sau chiar a dispărut complet).
Este important să se ţină cont de faptul că Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), agenţia de cancer a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a clasificat consumul de carne sub formă procesată drept cancerigen şi carnea roşie ca posibil factor cancerigen pentru om.
Deci, ce înseamnă toate acestea?
În timp ce nu putem spune cu certitudine dacă a fi vegetarian ne poate ajuta să trăim mai mult, ştim că un regim alimentar bine planificat, echilibrat, bogat în fructe şi legume este un drum bun de urmat. De asemenea, o activitate fizică suficientă, moderarea consumului de alcool şi evitarea fumatului sunt factori-cheie pentru o viaţă mai lungă. Iar baza tot mai mare de dovezi arată că vegetarienii sunt mai susceptibili de a deprinde aceste obiceiuri sănătoase.
