Viaţa de zi cu zi, trăită în apropiere de trafic intens, creşte riscul apariţiei unor boli multiple, precum demenţa sau boala Parkinson.
Persoanele care trăiesc în apropierea unui drum aglomerat, se expun la un risc crescut de demenţă, spune un nou studiu, preocupat în principal cu impactul pe care îl are poluarea aerului asupra sănătăţii umane. Aproximativ unul din 10 cazuri de Alzheimer din zonele urbane, ar putea fi asociat cu viaţa din mijlocul traficului intens, a estimat studiul - cercetarea incluzând şi un scurt paragraf, potrivit căruia expunerea la fumul de evacuare cauzează neurodegenerare.
Hong Chen, specialistul care a condus lucrarea la Sănătatea Publică din Ontario, a declarat: „Creşterea expansiunii populaţiei şi urbanizarea au plasat mulţi oameni în apropiere de trafic intens, şi, odată cu expunerea pe scară largă la trafic şi ratele tot mai mari de demenţă, chiar şi un efect modest al expunerii la un spaţiu rutier apropiat, ar putea reprezenta o povară mare pentru sănătatea publică.”
Anterior, oamenii de ştiinţă au făcut legătura dintre poluarea aerului şi zgomotul produs de trafic cu densitatea redusă a materiei albe (ţesutul conjunctiv al creierului) şi a funcţiei cognitive. Un studiu recent a sugerat că nano-particulele magnetice din aerul poluat poluare îşi pot crea drum până în ţesutul cerebral.
Cel mai recent studiu, publicat în The Lancet, a constatat că cei care trăiesc aproape de artere cu trafic major, au, cu până la 12% mai multe şanse de a fi diagnosticaţi cu demenţă - o creştere a riscului mică, însă semnificativă. Studiul, care a monitorizat aproximativ 6,6 milioane de persoane pentru mai mult de un deceniu, nu a putut determina dacă poluarea este direct dăunătoare creierului. Riscul crescut de demenţă ar putea fi, de asemenea, un efect de domino al problemelor respiratorii şi cardiace cauzate de fumul din trafic sau ar putea fi cauza altor factori nesănătoşi ai stilului de trai asociat cu viaţa în mediul urban.
Studiul a monitorizat doar adulţi cu vârste cuprinse între 20 şi 85 de ani, care trăiesc în Ontario, Canada, între anii 2001-2012, folosind coduri poştale pentru a determina proximitatea unei persoane faţă de drumurile principale. Înregistrările medicale ale cohortei au fost examinate pentru a determina cine a dezvoltat demenţă, boala Parkinson sau scleroză multiplă. De-a lungul perioadei de studiu, peste 243.000 de oameni au dezvoltat demenţă, 31.500 de oameni au dezvoltat boala Parkinson şi 9.250 de oameni au dezvoltat scleroză multiplă.
Cercetatorii nu au descoperit nici o legătură între cei care trăiesc în apropierea unui drum şi boala Parkinson sau scleroza multipla, însă demenţa a fost uşor mai frecventă la persoanele care trăiesc în apropierea drumurilor aglomerate, iar riscul a scăzut treptat, spre zonele mai puţin construite şi amenajate. Cei care locuiesc la mai puţin de 50 de metri de un drum aglomerat au prezentat un risc cu 7% mai mare de a dezvolta demenţă, riscul fiind cu 4% mai mare la o distanţă de 50-100 de metri, un risc cu 2% mai mare la 101-200 de metri, iar pentru cei care trăiesc la peste 200 de metri distanţă, nu a existat nici o creştere a riscului.
Aceia care au trăit într-un oraş mare, la mai puţin de 50 de metri de un drum principal şi care nu s-au mutat deloc pe toată durata studiului, au prezentat riscul maxim de 12%.
Ray Copes, lider în sănătatea ocupaţională şi a mediului la Sănătatea Publică din Ontario, şi un co-autor al lucrării din Lancet, a declarat că cei care trăiesc în oraşe ar trebui să ia în considerare mersul pe jos de-a lungul străzilor secundare, joggingul în parcuri şi planificarea traseelor pentru mersul pe bicicletă, de-a lungul drumurilor liniştite, acolo unde este posibil. „Implicaţiile reale nu se rezumă la alegerea individuală, ci la nivel de societate şi politică", a afirmat el, adăugând că poluarea aerului ar trebui să fie luată în considerare în planificarea urbană şi proiectarea clădirilor pentru a reduce expunerea.
