voluţia poate avea loc la mai multe nivele, dar în mod normal îşi continuă cursul, chiar dacă face acest lucru mai lent în zilele noastre.
Dr. Jonathan Beauchamp de la Universitatea Harvard, autorul lucrării, subliniază răspândirea rezistenţei la malarie şi capacitatea organismului modern de a funcţiona în condiţii scăzute de oxigen la altitudini mari, ca alte exemple de forme recente ale evoluţiei umane.
Evoluţia poate avea loc la mai multe nivele, dar în mod normal îşi continuă cursul, chiar dacă face acest lucru mai lent în zilele noastre. Oamenii nu mai sunt supuşi selecţiei naturale, iar bolile ce cândva s-au dovedit a fi fatale, astăzi nu mai reprezintă o ameninţare pentru rasa umană, care şi-a însuşit în timp longevitate.
Un economist de la Harvard consideră că încă evoluăm, însă mai lent decât în trecut. Cercetările sale prezintă modul în care corpul uman se schimbă constant. Jonathan Beauchamp, de la Universitatea Harvard, a cercetat informaţiile a 20.000 de persoane dintr-o generaţie din Statele Unite ale Americii. În special, a analizat rata de natalitate şi transmitere a genelor de la părinţi la copii.
Toate persoanele din cadrul studiului s-au născut între 1931 şi 1953 şi au depăşit vârsta copilăriei în momentul în care studiul a fost efectuat. Beauchamp a analizat numărul de copii pe care fiecare persoană l-a avut, precum şi alte trăsături, inclusiv indexul masei corporale, nivelul schizofreniei, vârsta menstruală şi nivelul de educaţie.
Două aspecte au ieşit în evidenţă: persoanele educate au avut un număr mai mic de copii, iar vârsta la care apărea prima menstruaţie era relativ mică.
„Rezultatele mele furnizează probe referitoare la faptul că oamenii încă evoluează, dar mult mai lent, faţă de schimbările rapide ale generaţiilor trecute care au fost expuse factorilor culturali şi de mediu”, a declarat Beauchamp.
Cercetarea a fost limitată, după cum a afirmat cercetătorul. Numărul de persoane este relativ mic pentru un astfel de studiu, analizând doar o generaţie. Oamenii contemporani sunt atât de evoluaţi încât pot controla mediul înconjurător rezolvând probleme precum bolile, lipsa locuinţelor sau a hranei.
Pe de altă parte, viaţa modernă se schimbă cu o rapiditate mult mai mare decât în trecut, iar oamenii se schimbă odată cu ea, devenind mult mai distraşi din cauza creşterii utilizării internetului pe mobil.
Majoritatea cercetătorilor, inclusiv Beauchamp, consideră că este o diferenţă între evoluţia culturală şi evoluţia biologică. Conform definiţiei, evoluţia nu se opreşte decât în momentul în care o specie devine dispărută.
O declaraţie din trecut a biologului Sir David Attenborought se referă la aceleaşi supoziţii: „Cred că ne-am oprit din evoluţie. Din cauza selecţiei naturale, propusă de Darwin ca mecanism principal al evoluţiei”.
Attenborought a declarat că există evoluţie, dar din alte puncte de vedere: „Procesul de evoluţie este acum unul cultural. Oamenii acordă acum un interes puternic culturii, fizicii şi genetecii”.
