Eructaţiile, flatulenţa şi biofertilizantele (balega) nu sunt niciodată un lucru plăcut atunci când vine vorba de vaci (sau oameni).
La vaci, ştim că acestea eliberează metan, un gaz cu efect de seră, în atmosferă. Întrebarea este dacă antibioticele sunt un activator al acestui efect.
Oameni de ştiinţă din Statele Unite au efectuat primele studii al efectului antibioticelor asupra vacilor şi nivelul de metan eliberat prin biofertilizator. Cercetătorii spun că ar putea fi „un efect ecologic în cascadă, neintenţionat”, în urma utilizării antibioticelor în agricultura. Antibioticele sunt folosite „extensiv” în agricultura comercială, scriu cercetătorii în „Proceedings of the Royal Society B”, un jurnal al Royal Society.
„Cu toate acestea, ele pot avea consecinţe majore asupra sănătăţii umane şi a mediului”, scriu ei.
Studiul a fost realizat de către o echipă internaţională, cu cercetători din SUA, Marea Britanie, Finlanda şi Suedia, avându-l ca lider pe Tobin Hammer de la Universitatea din Colorado.
Rezistenţa la antibiotice
Descoperirile lor sugerează că utilizarea antibioticelor în agricultură duce la rezistenţă antibiotică, o problemă tot mai mare şi mai urgentă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a membrilor industriei farmaceutice. Utilizarea antibioticelor „poate favoriza evoluţia rezistenţei antibiotică în rândul agenţilor patogeni şi răspândirea genelor antibiotice la mediile înconjurătoare”, menţionează autorii studiului.
De la bălegar, la gândacul de bălegar
Balegarul tuturor animalelor dintr-o fermă, scriu cercetătorii, este o sursă de nutrienţi materii organice şi microbi pentru ecosisteme. Mai este, totodată şi o sursă de agenţi patogeni şi cantităţi semnificative de gaze cu efect de seră, cum ar fi metanul, protoxidul de azot şi dioxidul de carbon. Ei spun că „s-a dovedit că datorită antibioticelor, se modifică structura şi activitatea intestinului la mamifere şi a microbiotei fecale”, că acestea pot „modula în mod direct sau indirect”, emisiile gazelor cu efect de seră din bălegarul efectivelor vii.
Acest lucru ar putea avea consecinţe, mai spun oamenii de ştiinţă, asupra abilităţii gândacului de bălegar de a reduce producţia de metan din balegă, cu potenţiale „impacturi în anumite sisteme agricole”.
Teste şi rezultate
Pentru a-şi testa teoriile, cercetătorii au tratat bovinele cu sau fără un antibiotic cu sectru larg. Ei au analizat comunităţile microbiene din bălegarul de vacă şi din insectele de bălegar colectate pe teren. Au comparat apoi efectele antibioticelor asupra dimensiunii gândacilor şi a numărului acestora, pentru ca în cele din urmă să testeze gazele toxice emise din bălegarul de vacă. Oamenii de ştiintă au găsit „un efect clar” al tratamentului cu antibiotice, din microbiota bălegarului bovin şi că acest efect a persistat timp de cel puţin trei săptămâni după defecarea şi colectarea acestuia de către echipă. Tratamentul cu antibiotice a mai afectat şi microbiota gândacilor, însă nu şi dimensiunea acestora, reproducerea sau supravieţuirea.
Cercetările confirmă faptul că aceşti gândaci-eroi reduc întradevăr „fluxul” sau producţia de metan din bălegar. Studiile anterioare au menţionat acest comportament ca „oxigenare” a bălegarului, cauzată de gândacul creator de mici tuneluri în compoziţia bio. Însă tratamentele cu antibiotice ”au sporit în mod consistent emisiile de metan”. Nivelurile de oxid de azot înfloresc de asemenea, în timp ce emisiile de dioxid de carbon sunt descrise ca fiind „similare între tratamente”.
Monitorizare pe scara largă
Concluziile evidenţiază „o caracteristică unică a produselor farmaceutice antibacteriene”, notează oamenii de ştiinţă. „Chiar şi în cazurile când nu sunt direct toxice pentru animalele nevizate, antibioticele pot avea o serie de efecte neprevăzute”. Cercetătorii plănuiesc studii mai ample pentru a compara efectele bălegarului şi a eructaţiilor, în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră şi doresc să studieze „amploarea şi scopul la nivel global al utilizării antibioticelor în industria animală”.
